Sâmbătă seara
iulie 4, 2020
Cu ceai şi cafea, când plouă
iulie 13, 2020

Un altfel de azi

 

Azi nu fac nimic. Azi fac doar curat în inimă, în suflet, în şifonierul sentimentelor.

Azi o să calc toate stările şifonate, voi curăţa toate petele, voi spăla toate emoţiile. Voi spăla toate amintirile cu clor, pentru a mă asigura că le voi reda strălucirea.

Azi le voi aşeza pe toate la dungă şi nu  voi renunţa la imaginea mea de om. A fi om înseamnă a greşi, a eşua, a păcătui. Aşa că, voi instala programe şi antiviruşi pentru a funcţiona fără eroare, asemenea unui robot. Dacă tot ne dorim să fim înconjuraţi de oameni perfecţi, de prieteni perfecţi, care să ne spună de fiecare dată ceea ce dorim să auzim, care să ne susţină aşa cum avem nevoie. Înseamnă că ne dorim alături persoane fără sentimente, fără emoţii, fără trăiri proprii. În acest caz de ce mai vream să fim înconjuraţi de oameni? Oamenii nu sunt perfecţi, oamenii greşesc adesea… Nu trebuie să îi înlocuim şi nici să îi transformăm în roboţi, trebuie să îi înţelegem, să îi susţinem, să îi iertăm.

Nimeni nu e perfect şi nici nu va fi, fiecare este responsabil de şifonierul său, aşa cum fiecare este responsabil pentru ceea ce se află sau nu în coşul său de gunoi. Tu alegi ce poţi păstra în viaţa ta, ceea ce ai nevoie, ceea ce poţi refolosi.

Eu azi aleg să fac curat…să iert, să uit, să spăl, să scutur, să calc, să aranjez. Aleg să fiu un om mai bun, să fiu acel om care se înţelege pe sine şi care îi înţelege pe cei din jur. Aleg să ma bucur de frumuseţea oamenilor care mă înconjoară, cu bune şi cu rele, cu defecte şi cu calităţi.

Eu azi ştiu că nimeni nu e perfect… nici eu, nici tu. Vom comite o greşeală mai devreme sau mai târziu.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *