La aproximativ 4 kilometri de Veliko Târnovo (Bulgaria) şi 178 km de Bucureşti, pe colina dealului ce poartă acelaşi nume, învechit de trecerea anilor, veghează asupra unei civilizaţii noi oraşul Arbanaşi.
Eu l-am vizitat în luna martie şi am putut să mă bucur de tradiţionala „Baba Marta”, şi să admir decorurile specifice mărţişorului care împodobeau străzile, vitrinele magazinelor şi chiar casele oamenilor. Într-o singură zi se poate vizita atât Arbanaşi, cât şi Veliko Târnovo, dacă nu doriţi să mergeţi cu maşina personală, mai multe agenţii de turism au organizate excursii de o zi în această feerică zonă.
Scurt istoric
Arbanaşi, al carui nume provine din turcescul “arnavut”, ce insemna locuitor ce vine din Albania sau Macedonia. A căpătat acest nume datorită migraţiei în urma căreia satul a fost populat cu turci, greci si albanezi.
Documentul care marchează începutul istoriei satului este un decret dat de sultanul Suleiman Magnificul, în anul 1538, prin care oferea cadou pământurile pe care se afla satul, ginerelui său.
În anul 1921, satul Arbanasi a fost declarat staţiune, printr-un decret împărătesc, iar în anul 2000 a fost declarant rezervaţie arhitecturală şi inclus în lista UNESCO pentru moştenirea mondială culturală.
Ocupaţiile locuitorilor
Dintre locuitorii bogaţi ai satului Arbanaşi, cei mai importanţi erau cei care făceau comerţ şi plăteau taxa de berat.
Beratul fiind un document prin care primeau diferite privilegii, era semnat de sultan şi acorda drepturi celui care îl deţinea. Aceste drepturi constau în:
Ca şi obiect, beratul reprezenta un document cu valoare estetică, scris caligrafic şi cu diverse ornamente pe margini. Acesta se păstra într-un toc special.
Structura casei tradiţionale
Casele din Arbanaşi au o curte lunga, înconjurată de ziduri înalte din piatră. Văzută din exterior, casa din satul Arbanaşi pare a avea o imagine de cetate, dar în interior totul este pictat în culori vii, vesele. Detaliile din interior sunt specifice modei din acele timpuri.
Etajul inferior are zidurile din piatră şi deschizăturile mici, înguste, cu grilaje de fier. Pivniţele sunt încăperi foarte mari, gândite încă din timpul construirii casei şi camuflate deoarece folosesc şi pe post de ascunzătoare (cripson).
Etajul superior este spaţios, el reprezentând practic locuinţa unei familii bogate. Către el se ajunge pe doua scări: una oficială şi una uzuală, folosită zilnic. După intrare urmează antreul (antecamera) acoperit cu plăci mari de ceramică. Urmează cea mai mare şi cea mai frumoasă cameră, camera de oaspeţi (haet). Ne dăm seama de importanţa acesteia datorită mobilierului cât şi după modul în care este decorat. La fel de importantă este şi următoarea cameră, la ea ajungem printr-un culoar spre interiorul locuinţei: camera de oaspeţi folosită în anotimpul iarna.
De o parte şi de alta a culoarului prin care am paşit găsim dormitoarele şi încăperile de sericiu.
Camera de zi (hasevo) este camera în care pe timpul zilei aveau loc diverse activităţi zilnice, tot aici fiind locul în care lua masa împreună întreaga familie.
În camera cuptorului (bucătăria) se pregătea mâncarea la cuptorul cu două rânduri, caracteristice caselor din Arbanaşi.
În casele din Arbanaşi găsim o încăpere specială unde se făcea focul în sobele zidite care aveau rolul de a încălzi locuinţa (funario). O alta încăpere caracteristică acestor case, sunt camerele interioare situate pe o bază de piatră, folosite pentru spălat, scăldat, etc..
Casa Konstantaliev
Casa Konstantaliev este una dintre cele mai importante case-muzeu din Arbanaşi. Aceasta a fost construită în secolul al XVIII-lea. Partea inferioară a fost construită numai din piatră. Şi este compusă din: locuinţa paznicului, camera servitorilor, pivniţe, depozite pentru marfă, grajdul de cai, ascunzătoarea, camera principală, folosită zilnic şi scara secretă ce leagă etajul de ascunzatoare.
La intrarea principală ne întâmpină o uşă solidă, din metal, folosită pentru intrare, având pe exterior un grilaj.
La etajul următor sunt amplasate camerele de oaspeţi, dormitoarele şi camerele de serviciu. În zona cea mai ferită găsim camera lăuzei.
“Amenajarea încăperilor spaţioase oferă acestei mari case-cetate confort şi intimidate, întărite de podoabele lucrate de meşteri de o altă cultură şi conform inteligenţelor unor stăpâni cu simţ estetic şi posibilităţi financiare. Expoziţia transpune modul de obişnuinţa al locuitorilor din Arbanaşi din secolele al XVIII-XIX-lea.
Moştenirea culturală a localităţii Arbanaşi este unică pentru că s-a întemeiat pe un component antic eterogen, cu tradiţii spirituale şi habituale menite într-un context istoric variat şi dinamic.
Vechiul obicei de la Arbanaşi, de a se însemna în cărţile bisericesti sau cele ţinute în întâmplări şi evenimente importante, conform informaţiilor istorice, economice, politice – despre calamităţi, stihii şi epidemii, precum şi păreri, opinii filozofice şi sentinţe moralizatoare. Iar acest obicei, de a se nota tot, e important, atesta cultura înaltă a populaţiei” – Casa Konstantaliev, 10 martie 2018.
Componenţa satului
Pe teritoriul satului întâlnim 5 Biserici si 2 Mănăstiri, acestea fiind construite între secolele al XVI-lea si al XVII-lea. Satul fiind format din 80 de case, dintre care 36 fiind declarate monumente. “Casa Konstantaliev” si “Casa Haguliev”, fiind cele mai importante.
Cele cinci Biserici sunt:
Si cele două Mănăstiri:
Distanţa şi traseu
Satul Arbanaşi se poate vizita lejer chiar într-o singură zi, fiind la 178 km de Bucureşti dacă urmaţi traseul Bucureşti – Giurgiu (Vama Ruse) – Vel
iko Târnovo – apo
i încă aproximativ 4 kilometri pe DE85.
P.S: În cadrul articolului apar şi fotografii din Veliko Târnovo
